Regulamentul european privind inteligența artificială: ce verifică un ofertant înainte de a depune
Regulamentul (UE) 2024/1689 a intrat în etapa în care obligațiile pentru sistemele de inteligență artificială cu risc ridicat produc efecte depline. Pentru piața de contracte publice din România, momentul contează mai mult decât pare, pentru că mare parte din sistemele pe care instituțiile le cumpără intră exact în categoriile sensibile: instrumente de evaluare a persoanelor, sisteme folosite în administrarea justiției, în ocuparea forței de muncă, în acces la servicii publice esențiale sau în infrastructuri critice.
Consecința directă: cerințele de conformitate nu mai sunt o discuție separată de achiziție. Ele apar în caietul de sarcini, în criteriile de calificare și în clauzele contractuale, iar un ofertant care nu le poate proba pierde procedura.
Trei întrebări înainte de a depune oferta
1. Ce rol aveți: furnizor sau utilizator?
Regulamentul distribuie obligațiile diferit. Cel care dezvoltă sau pune pe piață sistemul sub numele său are un set de obligații; instituția care îl utilizează are altul. Dacă integrați o soluție a unui terț și o livrați sub marca dumneavoastră, riscați să preluați calitatea de furnizor, cu tot ce înseamnă documentație tehnică, management al riscului și marcaj de conformitate. Această calificare trebuie clarificată în ofertă și, mai ales, în contractul cu subcontractantul tehnologic.
2. Cerința din caietul de sarcini este proporțională?
Autoritățile au început să insereze cerințe de conformitate generice, uneori disproporționate față de obiectul contractului: documentație completă pentru sisteme care nu sunt cu risc ridicat, certificări inexistente pe piață, termene de livrare a evaluărilor de conformitate imposibil de respectat. O cerință care restrânge nejustificat concurența poate fi contestată în termenul legal, înainte de data limită de depunere. După depunere, argumentul se pierde.
3. Cine suportă costul unei schimbări de reglementare pe durata contractului?
Contractele de servicii IT cu instituțiile publice se întind pe ani. Ghidurile și standardele armonizate continuă să apară. Fără o clauză care să trateze modificările legislative ulterioare semnării, costul adaptării cade, în practică, pe furnizor. Este exact tipul de clauză care se negociază înainte, nu după.
Ce înseamnă pentru autoritatea contractantă
Instituția care achiziționează rămâne responsabilă pentru modul în care folosește sistemul: supraveghere umană efectivă, informarea persoanelor afectate, păstrarea jurnalelor, evaluarea impactului acolo unde este cerută. Un caiet de sarcini bine construit transferă contractual furnizorului obligațiile tehnice, dar nu poate transfera răspunderea publică pentru decizia luată cu ajutorul sistemului.
Cerințele de conformitate scrise generic produc oferte scumpe și contestații. Cerințele scrise pe obiectul concret al contractului produc oferte comparabile.
Și în interiorul profesiei
Discuția are un ecou și la nivelul barourilor. Uniunea Națională a Barourilor din România a consultat avocații în 2026 cu privire la efectele digitalizării și ale inteligenței artificiale asupra profesiei, iar tema competenței digitale ca parte a competenței profesionale a ajuns pe agenda Congresului. Pentru un cabinet, întrebările practice sunt aceleași ca pentru orice organizație: ce date intră în instrument, cine le vede, cum se păstrează secretul profesional și cine verifică rezultatul înainte să ajungă la client.
Pregătiți o ofertă pentru un contract public de servicii IT sau redactați documentația pentru unul? Vorbim despre cerințele de conformitate înainte să fie publicat anunțul.